Un fenomen comun
Sindromul impostorului – (cunoscut și sub numele de fenomenul impostorului, impostorism, sindrom de fraudă sau experiența impostorului) este un tipar psihologic în care un individ își pune la îndoială abilitățile, talentele sau realizările și are o teamă persistentă interiorizată de a fi expus ca „impostor”.
Am văzut cercetări care sugerează că până la 70% dintre profesioniști au suferit la un moment dat în carieră de acest sindrom.
Cu toate acestea, Sindromul impostorului nu este adesea discutat. Nu este surprinzător: este greu de observat, ușor de rationalizat, uneori ne afectează în mod pozitiv și, mai presus de toate, afectează pe cei care se tem să fie descoperiți – așa că cine ar atrage atenția asupra acestuia?
Deși înțelegător, acest lucru este nefericit deoarece Sindromul impostorului (nesupravegheat) poate fi debilitant și poate avea un impact negativ semnificativ – atât asupra noastră, cât și asupra echipei noastre. Simptomele includ stres excesiv, teamă intensă de eșec, anxietate legată de performanță și pierdere generală de încredere, care se manifestă la locul de muncă sub forma amânării, perfecționismului, indeciziei, evitării riscului, microgestiunii și obsesiei de muncă.
Dar prin învățarea de a ne internaliza realizările, de a contesta credințele limitative, de a evidenția punctele noastre forte și de a cultiva modele de gândire mai utile, Sindromul impostorului poate fi învins.
- La care dintre succesele tale nu îți asumi responsabilitatea?
Inabilitatea de a recunoaște și de a-ți internaliza realizările este un aspect central al Sindromului impostorului.
Pentru a te ajuta să faci o evaluare mai obiectivă a realizărilor tale, poți realiza un inventar personal al succeselor. Enumeră realizările cheie recente și, pentru fiecare dintre ele, notează abilitățile, capacitățile și calitățile personale care au contribuit la succesul tău.
Recunoașterea și evidențierea acestor “factori de succes” probabil vor dezvălui modele de gândire greșită și vor scoate la iveală contribuțiile altfel neglijate sau atribuite altora sau “norocului”.
După ce ai terminat, fă un pas înapoi mental. La ce observații ajungi? La care dintre succesele tale nu îți asumi responsabilitatea? Cât din succesul tău ai subestimat sau ai atribuit altora?
A avea o mare autoconștientizare a punctelor tale forte și a contribuției lor în succesul tău este primul pas pentru a-ți internaliza realizările și a învinge Sindromul impostorului.
- La care dintre convingerile tale despre succes te împiedici?
Convingerile greșite despre succes și eșec stau la baza Sindromului impostorului. Depășirea acestui mod de gândire necesită conștientizare și realiniere a convingerilor inexacte.
Începe prin identificarea convingerilor tale despre succes. Întreabă-te: ce trebuie să fac, să fiu și să am pentru a fi de succes? Notează câteva idei.
Apoi, gândește-te la orice convingeri pe care le ai despre limitări percepute. Întreabă-te: nu sunt demn/ă de succesul meu actual pentru că nu am făcut, nu sunt sau nu am. Notează aceste convingeri.
Acum, din nou, fă un pas înapoi mental și reevaluează obiectiv și contestă aceste convingeri. Caută fapte. Permite-ți să iei în considerare că criteriile de succes acceptate anterior nu sunt în totalitate exacte.
Care dintre convingerile tale te sprijină? Care dintre convingerile tale te împiedică? Care ar fi efectul actualizării convingerilor tale? Cum ar fi diferit totul?
Convingerile noastre sunt fundamentale pentru rezultatele pe care le creăm pentru noi înșine. Prin reevaluarea obiectivă a convingerilor noastre, avem oportunitatea de a le contesta și remodela.
- La care dintre punctele tale forte treci cu vederea?
Persoanele care suferă de Sindromul impostorului tind să treacă cu vederea punctele lor forte, preferând să se concentreze în schimb asupra slăbiciunilor și neajunsurilor (percepute) pentru a-și întări alte convingeri greșite.
Schimbă-ți modul de gândire prin realizarea unei inventar a punctelor tale forte și investirea timpului pentru a te asigura că aceste puncte forte sunt maximizate și evidențiate în activitatea ta zilnică.
Fă o listă cu lucrurile pe care le faci bine. Oferă-ți 5 minute, nu mai mult. Dacă întâmpini dificultăți, începe cu lucruri mici și evidente. Sau gândește-te la un moment în care ai fost foarte mulțumit/ă de performanța ta. Ce ai făcut în mod deosebit de bine?
Acum, că ai o listă, fă acel pas înapoi mental: la ce observații ajungi? Ce tipare vezi? Care sunt factorii comuni? Ce ai făcut pentru a-ți dezvolta aceste puncte forte?
Și acum: la care puncte forte ai trecut cu vederea? Ce nu se regăsește pe listă? Ce ai uitat? Ce teme comune observi? Adaugă aceste puncte forte suplimentare la lista ta.
Acum, ia în considerare modul în care aceste puncte forte se manifestă în activitatea ta de zi cu zi. Întreabă-te: care dintre punctele forte nu sunt puse în valoare în măsura în care ar putea fi? Ce mai poți face pentru a folosi în continuare punctele tale forte în beneficiul tău, al echipei tale și al organizației tale?
Fii clar/ă în privința punctelor tale forte și dedică timp pentru a le evidenția și maximiza.
- Cu cine discuți despre aceasta?
Dintre cele 5 întrebări pe care le-am pregătit, aceasta este, cea care deseori ne opunem. De ce să ne expunem și să ne mărim vulnerabilitatea? Dar, așa cum se întâmplă cu multe poveri psihologice, împărtășirea cu cineva în care avem încredere ceea ce ne doare poate reduce în mod semnificativ stresul și tensiunea.
Deci: cu cine discuți despre aceasta? Cui ai putea să te adresezi?
Caută un confident de încredere, poate cineva în afara organizației tale sau a cercului tău de prieteni. Și nu trebuie să discuți despre asta în contextul “Sindromului impostorului”. Vorbește în schimb despre o luptă temporară cu încrederea în sine, o perioadă de amânare sau perfecționism. Menține o atmosferă ușoară și conversațională.
Găsirea unei căi de a discuta despre provocări precum Sindromul impostorului ajută la normalizarea situației, aduce o perspectivă nouă și încurajează noi moduri de gândire. Încearcă acest lucru: te va ajuta.
- Când vei învinge Sindromul impostorului, ce vei pierde?
Atunci când te angajezi într-o schimbare comportamentală semnificativă – așa cum învingerea Sindromului impostorului cu siguranță ar necesita – este întotdeauna util (aș spune necesar) să iei în considerare ce vei pierde.
Indiferent cât de neajutorat sau distructiv poate părea un tipar de comportament sau gândire, întotdeauna există un scop secundar care ne servește. Și, în timp ce ne concentrăm întotdeauna asupra beneficiilor unui comportament nou, adesea subestimăm cât de atașați suntem de comportamentul existent și nu recunoaștem acel scop secundar.
Pentru mulți, Sindromul impostorului a contribuit la succesul lor: munca asiduă și diligentă (care apoi a devenit muncă excesivă), determinarea și concentrarea (care au devenit anxietate și stres), pregătirea în prealabil (care a devenit suprapregătire și amânare), rezultatele de calitate (care au devenit perfecționism), și așa mai departe.
Deci: cum te-a servit Sindromul impostorului? Ce riști să pierzi? Și acea pierdere trebuie înlocuită cu un mod de gândire mai productivă?
Consideră care este scopul mai înalt servit de Sindromul impostorului. Apoi, încearcă să dezvolți comportamente alternative și mai productive pentru a menține beneficiile dorite.
Conștientizarea de sine și acceptarea de sine sunt cheia.
Sindromul impostorului poate avea un impact puternic chiar și asupra celor mai de succes profesioniști și, dacă nu este controlat, are potențialul de a sabota carierele.
Dar Sindromul impostorului poate fi depășit. Și aceste 5 întrebări – împreună cu exercițiile sugerate – pot ajuta la dezvoltarea conștientizării de sine și a acceptării de sine necesare pentru a realiza acest lucru.
Dacă observi unele dintre aspectele discutate în acest articol în propria viață profesională și dorești să avem o conversație, te încurajez să luăm legătura AICI.
Cu drag,
Cerasela x