O investigație îndelungată a fost dedicată interpretării complexe a toxicității liderilor, subliniind importanța valenței culturale în această percepție. Erin Meyer, în lucrarea seminală “The Culture Map”, evidențiază discrepanțele dintre diversele țări în ceea ce privește concepte precum punctualitatea, munca în weekend și gestionarea comunicării prin e-mailuri în afara orelor de program.
În contextul multinaționalelor, care reunește culturi diverse sub același context de afaceri, și a cercetărilor științifice dedicate mediului de lucru, s-a reușit conturarea unei perspective globale asupra toxicității liderilor. Această înțelegere este crucială, eliminând practicile tradiționale care tolerează sau justifică comportamentele toxicului cu argumentul “așa este el/ea, mai exigent/exigentă”.
Toxicitatea în mediul de muncă are repercusiuni semnificative și diverse, în special în contextul schimbărilor profunde pe care le experimentăm în piața actuală a muncii. O tendință evidentă este reprezentată de generatia Z, care manifestă o preferință tot mai mare pentru lucrul de acasă sau de oriunde, respingând ideea de a lucra sub conducerea unui șef toxic.
În timp ce generația milenialilor ar putea fi asociată în trecut cu o cultură a muncii intensive, a depășirii limitelor și a dedicării neîntrerupte, generația Z respinge categoric această abordare sacrificatoare. Această schimbare de atitudine poate fi interpretată ca o confirmare a teoriei lui Bruce Cannon Gibney, care susține în lucrarea sa “A Generation of Sociopaths – How the Baby Boomers Betrayed America” că există o evoluție continuă, de la o generație la alta, în ceea ce privește multiplele aspecte sociale, inclusiv munca.
Datele obiective reflectă consecințele devastatoare ale liderilor toxici într-un mediu de lucru. Potrivit unui studiu realizat de Harvard Business School:
– 25% dintre angajații conduși de un lider toxic își descarcă frustrările asupra clienților companiei.
– 48% lucrează intenționat mai puțin și petrec mai puțin timp la muncă.
– 78% declară că angajamentul lor față de companie a scăzut.
– 66% observă o scădere a performanței lor.
– 57% preferă să demisioneze.
Profesioniștii din domeniul medical și psihologi atrag de ani de zile atenția asupra efectelor negative pe care liderii toxici (și mediul de lucru toxic în general) le pot avea asupra sănătății angajaților. Aceste efecte includ depresia, lipsa încrederii în sine, care afectează atât viața personală, cât și cea profesională, și niveluri ridicate de cortizol (hormonul stresului), care pot provoca insomnii, dureri fizice, disconfort și schimbări bruște de dispoziție.
Cu toate acestea, există și persoane care aleg să continue să lucreze într-un mediu toxic. Motivațiile pot varia, de la pasiune și salariu la lipsa încrederii în sine, probleme personale sau presiunea de a nu renunța la locul de muncă.
Recunoașterea unui lider toxic este esențială pentru a proteja bunăstarea și productivitatea într-un mediu de muncă. Iată câteva trăsături definitorii care pot indica toxicitatea în conducere:
1. **Așteptări nerealiste și deadline-uri imposibile:** Un lider toxic este cunoscut pentru impunerea unor sarcini și termene de finalizare nerealiste sau chiar imposibile. Acesta ignoră limitările fizice și psihice ale angajaților și nu este dispus să discute sau să înțeleagă astfel de realități. În loc să recunoască volumul excesiv de muncă, acesta acuză lipsa de implicare atunci când echipele nu pot livra tot ce li s-a cerut.
2. **Lipsa responsabilității:** Un lider toxic evită să-și asume responsabilitatea pentru deciziile și rezultatele sale, preferând să critice sau să dea vina pe alții pentru eșecurile colective. Este preocupat în principal de propria imagine și interese, în detrimentul bunăstării și progresului echipei.
3. **Lipsa inteligenței emoționale:** Studii precum cel realizat de Pearson și Porath evidențiază că absența inteligenței emoționale într-un lider este un factor major în generarea conflictelor și scăderea performanței în echipă. Un lider toxic se caracterizează prin lipsa empatiei, comunicării deficitare și incapacitatea de a gestiona relațiile interpersonale în mod constructiv. Această lipsă de abilități emoționale poate conduce la demotivare, rezistență la schimbare și chiar la pierderea angajaților talentați.
Recunoașterea acestor trăsături într-un lider poate oferi un indiciu clar asupra unui mediu de lucru toxic și poate motiva angajații să caute soluții pentru a-și proteja bunăstarea și performanța în cadrul organizației.
Problema raportării comportamentului abuziv al liderilor în mediul de muncă este una complexă și este adesea întâmpinată cu reticență din partea angajaților. Chiar dacă experții în resurse umane recomandă deschiderea și raportarea comportamentului abuziv, mulți angajați preferă să tacă și să îndure situația, temându-se de consecințele negative care ar putea să apară în urma raportării.
Această reticență poate fi amplificată în contextul unor piețe de muncă precum cea din România, în care managerii pot considera angajații ca fiind ușor de înlocuit și în care cultura organizațională poate promova sacrificiul individual în favoarea obținerii de profit. Astfel, angajații se pot simți lipsiți de susținere și pot ezita să-și exprime nemulțumirea în fața liderilor abuzivi.
În ciuda acestor obstacole, există speranță că conștientizarea și discuțiile despre acest subiect vor conduce la schimbări în mediul de muncă. De exemplu, subiectul a fost adus în atenția publicului în cadrul unor TED Talk-uri remarcabile, care încurajează angajații să-și cunoască drepturile și să își exprime nevoile în mod deschis și responsabil. Urmarirea acestor discuții poate fi un prim pas important în conștientizarea și abordarea problemelor legate de comportamentul abuziv în mediul de muncă.
Astfel de discuții pot fi benefice și pentru lideri, oferindu-le oportunitatea să înțeleagă impactul comportamentului lor asupra angajaților și să își îmbunătățească abilitățile de gestionare a echipei. Este important ca aceste conversații să fie purtate într-un mod constructiv și deschis, pentru a promova un mediu de lucru sănătos și productiv pentru toți membrii echipei.